Oare dragostea a fost aşa dintotdeauna?

El îi aduce un buchet de trandafiri şi o cutie cu bomboane de ciocolată. Ea îi mulţumeşte cu 2-3 săruturi fugitive, el pleacă şi ea rămâne cu gândul la bărbatul viselor. E prea mult deja. Devine ca un scenariu de film. Dragostea ar trebui să fie mai mult decât dulciuri rafinate şi trandafiri. Ar trebui să iubim dezinteresat, necondiţionat. Am profitat prea mult, deci şi Ziua Îndrăgostiţilor a devenit sărbătoare comercială. Concluzie? Dragostea se comercializează. Compunerea pare scrisă de un om îndrăgostit, nu? Desigur, dar aparenţele sunt înşelătoare, corect?
Nu-s nicidecum îndrăgostită, sunt doar...eu. Eu, scriind la 1 noaptea. Nu mă pot abţine să nu întreb, chiar dacă acum sunt doar cu TV-ul în cameră: Oare dragostea a fost aşa dintotdeauna?